Trei Biserici în una, sau despre Biserica ortodoxă Sf Nicolae din Scheii Brasovului
Trei Biserici în una, sau despre Biserica ortodoxă Sf Nicolae din Scheii Brasovului, despre Roata lumii, Ochiu lui David și o încapere închisă de securitate. Aici există o pictură în care Apocalipsa este vestita de inversarea polilor magnetici ai pământului, cu 13 scene plus o frescă năucitoare pe care n-a reușit să o înțeleagă numeni, dar care seamană izbitor cu documentarele despre predicțiile unor explozii solare și inversarea polilor.
Socotita pe buna dreptate Catedrala Romanilor din Țara Barsei, Biserica Sfântul Nicolae din Scheii Brasovului care isi identifica inceputurile prin negura vremurilor. "La anul de la Hristos 1292 au facut o cruce de lemn in Schei cu sindrila si dupa multi ani, atunci in locul crucei au ridicat biserica de lemn catra anul de la Hs.1513, cu hramul arhiereului Nicolae, iara catra anul 1518 de la Hs. fost-au pe aceeas vreme un preot, Petru, om vestit si indraznind aceasta cu mai mult oameni din Schei s-au dus la tara Romaneasca la domnul tarii, adeca la Ioan Neagoe Basarab Voevod, feciorul lui Basaraba si l-au rugat sa le ridice o biserica de piatra in Schei".
Acestea scriau cronicile vechi din Scheii Brasovului, reluate de David Cepescu si Ioan Jiapa.
"La momentul când a fost pictată această Biserica , oficial biserica catolică încă nu admisese revoluţionara teorie a lui Galilei, deşi trecuse un secol.
În 1741, Vaticanul a permis publicarea cărţilor savantului şi abia ulterior a recunoscut formal că Pământul se roteşte în jurul Soarelui. Cu atât mai mult, în 1738, nu se punea problema rotaţiei planetelor. Pictorul Ioan Hranite a fost un pionier al ştiinţei în Ţările Române. Curios lucru, a pictat o teorie ştiinţifică într-o biserică. Cu ce scop?
Roata Lumii ar trebui să atragă atenţia teologilor şi oamenilor de ştiinţă, deopotrivă, în căutarea unei interpretări din întreaga lume. În acest moment, fresca din Şchei e doar un imens semn de întrebare, ce tulbură umanitatea", a declarat președintele Fundației Dacia.
O altă comoară a Bisericii Sfântul Nicolae din Şchei este paracliserul de nord, o încăpere aflată în lateralul bisericii care, prin anii ’70, a fost închisă publicului, din dispoziţia expresă a Securităţii statului. Este, de fapt, tot o bisericuţă, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. Se pot vedea altarul, iconostasul împodobit cu picturi deosebite, mica turlă pictată. Scenele Apocalipsei, Iisus ţinînd sabia în gură, Ochiul lui David
Preotul prof. Vasile Olteanu a declaratcă "Roata lumii redă o scenă unică a rotirii Pământului în jurul Soarelui, rotaţie executată de sfinţi, unică – la nivel mondial. Soarele, în mijlocul căruia este un triunghi echilateral care încadrează "ochiul cel neobosit", aruncă spre Pământ raze ucigătoare".
Este „Ochiul lui David“, dar seamănă şi cu simbolul masonic. Pământul este o sferă susţinută de patru personaje. Două câte două şi la poli opuşi, aceste personaje au haine de aceeaşi culoare. Par să fie doi bărbaţi şi două femei. Nu au aceeaşi vârstă, nici aceeaşi rasă nu par să fie. Dar cel mai ciudat lucru este poziţia lor. Personajele încearcă să urnească planeta, dar nu în plan orizontal, al mişcării de rotaţie, ci în plan vertical, de parcă ar vrea s-o dea peste cap.
Dacă această roată a lumii face parte din ansamblul scenelor care descriu Apocalipsa, atunci nu se poate să nu facem legătura cu mult vehiculata teorie a inversării polilor magnetici ai Terrei, una din temele care anunţă sfârşitul lumii. De unde să fi ştiut pictorul Ioan Hranite de schimbarea polilor magnetici? Dar de exploziile solare, două dintre teoriile care prezic venirea apocalipsei ?
La 15 decembrie 1399, la un veac dupa prima atestare, papa Bonifaciu al IX-lea emite un edict papal prin care cere si porunceste epicopului de Strigoniu sa converteasca pe "fidelii" din Schei "deoarece, dupa cum am inteles - scria papa - au o biserica pentru folosul lor si slujirea zeilor".
Cercetari prilejuite de lucrarile de restaurare au confirmat existenta succesiva a trei edificii de cult, incepand cu veacul al XIV-lea. Cea dintai era o biserica de lemn, la care au slujit intre altii, preotii Costea (+1477) si Patru cel Batran (+1541).
In veacul al XV-lea, incepand cu anul 1495, se construieste o biserica din zid cu o nava dreptunghiulara si absida cu patru laturi, cu particularitatea unei muchii in ax, cu sprijinul domnului muntean Vlad Calugarul.
A treia constructie o porneste Neagoe Basarab, tot in piatra, cu un plan asemanator precedentei, cu absida poligonala, cu muchii in ax si trei contraforturi, motiv pentru care cronicile locale ii adreseaza meritate omagii.
Pana la mijlocul veacului al XVIII-lea, biserica din lemn nu cunoaste alte modificari, ea purtand cu siguranta hramul " Adormirea Maicii Domnului" careia i se adresa si actul de danie al familiei lui Mihai Viteazul din 1602, oferind acestei biserici mosia Micsunesti din Muntenia.
In schimb, biserica de piatra se bucura de aportul ctitoricesc al mai multor voievozi si boieri din Muntenia si Moldova. Lui Neagoe Basarab ii urmeaza Petru Cercel, care, indemnat de inimosii protopopi din Schei, Iane si Mihai, "au ridicat - ne precizeaza cronicarul Radu Tempea - tinda bisericii de piatra si au infrumusetat oltariul si besereca cea veche cu toate chipurile sfintilor si cu podoabe in anul 7092 (=1583)".
"Ce n-au ispravit Petru Voda - scrie cronica in continuare - Aron Voda (al Moldovei) au ispravit si au zugravit si au inaltat turnul". Ulterior biserica se completeaza prin adaugiri arhitectonice.
Pisania bisericii, sapata in piatra si montata deasupra usii, ii infatiseaza pe cei doi voievozi - Petru Cercel si Aron Voda - care au continuat si incheiat o lucrare de suflet inceputa mai demult.
La 1651 sunt definitivate constructiile paraclisului din turnul bisericii cu hramul Sfantul Ioan Botezatorul - unic in tara noastra, unde se obosnuia a se savarsi slujba monastica a Mezonopticii.
O noua modificare arhitectonica se produce la 1733 "iulie 9 zile, luni, la 7 ceasuri s-au pus temeliile paraclisului, care s-au facut pentru treaba ispovedaniei, intru hramul Blagovestenilor Precestei, care s-au facut prin indrumarea si purtarea de grija a popei Radului, fiul popei Radu Tempea".
Astfel se naste impresionantul paraclis de nord, prin stradania protopopului cronicar Radu Tempea II, dar si in baza daniei domnitei Ancuta, fiica voievodului Costantin Brancoveanu.
Purtand hramul Bunei Vestiri, noul paraclis a fost imbracat in pictura murala intre anii 1735-1738 de vestitii "zugravi" craioveni Hranite Grigore, Gheorghe, Ioan si Mihail, care reproduc intre altele apocalipsul Sfantului Ioan, primul sobor de la Niceia din 325, tema Deisis si a invierii, "roata lumii" - o scena unica a rotirii pamantului in jurul soarelui, rotatie executata de sfinti - program iconografic surprinzator si apreciat de marii specialisti in domeniu.
Urmand exemplul protopopului Radu Tempea, urmasul sau, protopopul Eustatie Grid - tatal primului gramatic, Dimitrie Eustatievici Brasoveanul - construieste pentru echilibru arhitectornic cel de al doilea paraclis, spre sud, pe care il defnitiveaza la 1750, avand ca hram "Inaltarea Domnului", bucurandu-se de sprijinul localnicilor, negustori de vaza : Radu Pricop cu sotia, Paraschiv si Hagi Pricup cu sotia Anstasia.
Valorosul paraclis impresioneaza, nu numai prin valorile picturale de secol XVIII, realizate de zugravii Ioan, Iancu, Constantin si Irimie, ci si prin tampla originala cu motive brancovenesti, restaurata dupa 1975 de Directia Monumentelor Istorice.
Asa cum se prezinta astazi biserica, este formata dintr-o nava rectagulara unita, cu absida circulara de la rasarit si cu pronaosul si tinda de la apus. Iconostasul este sculptat si decorat cu motive brancovenesti.
Interiorul bisericii centrale este imbracat cu pictura valorosului artist Costin Petrescu, executata in deceniul al cincilea al veacului XX, folosindu-se si de concursul elevilor sai de la Belle-Arte.
Gasim aici pe peretele dinspre miaza-noapte fresca intrarii lui Mihai Viteazul in Brasov, intampinat la poarta cetatii de protopopul Mihai, cunoscutul colaborator coresian.
Pe peretele frontal gasim imaginea a patru voievozi ctitori si tabloul alegoric al tipografiei coresiene, iar pe peretele de sud scena incoronarii lui Ferdinand la Alba Iulia, pentru ca pe peretele dinspre rasarit sa putem privi un moment festiv cu mitropolitul Andrei Saguna, liceul, ctitorit de inaltul ierarh si alaiul junilor.
Portretul mitropolitului Andrei Saguna si al mitropolitului Nicolae Balan se gasesc si in interiorul bisericii pe peretele de sud, pentru ca pe cel de nord sa aflam imaginea regelui Mihai si al mamei sale Elena, realizate tot de Costin Petrescu in cadrul lucrarilor de restaurare dintre anii 1939-1946.
Atunci s-a construit podisorul pentru cor, s-au realizaat usile de la intrare si stranile, sculptate de Moise Schiopul din Rupea. Protosincelul Ieronim Balintoiu de la Manastirea Hodos Bodrog realizeaza noul iconostas, conditii in care cel vechi este daruit bisericii din Predelut Bran.
Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului reprezinta pentru locuitorii din Tara Barsei un avanpost in lupta pentru pastrarea traditiei si culturii romanesti.
Cand norii tulburi ai veacurilor trecute incercau sa umbreasca aceasta vatra de credinta, aici, langa zidurile cetatii, s-au ridicat cateva dintre cele mai mari valori ale spiritului romanesc.
Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului detine o impresionanta biblioteca si o arhiva imbogatita cu hrisoave si carti domnesti, mii de acte, zapise, registre si scrisori care constituie un tezaur pentru istoria si cultura neamului romanesc.
Cele aproximativ 4000 de carti vechi si peste 30.000 de documente, precum si numeroasele obiecte muzeale stau astazi marturie, oferind tuturor posibilitatea de cunoastere a inceputurilor.