Marea Lavră
Pelerini la Athos. Aseara am gasit caietul meu de însemnari de la Athos parasit cam de un an pentru-că m-am dedicat prezentarii altui pelerinaj – cel la Ierusalim. Am parcurs câteva file și am hotărât ca azi să mai postez
Pornim de dimineaţă spre Marea Lavră, reîntorcându‑ne prin Morfono şi, după jumătate de drum parcurs pe jos, ne simţim destul de istoviţi. Nu apucăm să ne terminăm rugăciunile din gând către Maica Domnului, că iată o maşină opreşte în dreptul nostru. Părintele călugăr care conduce ne face semn să urcăm. Mulţumim Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pentru grija ce ne‑o poartă neîncetat şi urcăm în grabă. Într‑un sfert de oră suntem deja la porţile Marii Lavre,cea mai importantă mânăstire din Athos.
Aceasta a fost întemeiată în anul 963 de către Sfântul Athanasie Athonitul, pe locul unde iniţial s‑a nevoit cu pustnicia, loc numit „Melana”. De aceea i se mai spune şi Lavra Melaniţilor. Sfântul Athanasie, cu daniile generoase ale împăratului Nichifor Fokas şi ale generalului său Ioan Tzimiskis, a construit pe lângă chilii, o moară, o infirmerie, a sădit viţă‑de‑vie şi, ceea ce este cel mai important, a început ridicarea unei biserici somptuoase.
În anul 1001, fiind în biserică alături de alţi şase monahi pentru a inspecta desfăşurarea lucrărilor, turla de deasupra Altarului s‑a prăbuşit peste ei, strivindu‑i. Ziua de prăznuire a Sfântului Athanasie a rămas pe data de 5 iulie.
In aceasta manastire a trait cel mai cunoscut imnograf si compozitor bizantin, Ioan Cucuzel, despre care parintele nostru Ovidiu îmi povestea o întâmplare minunată. Era un monah mic și modest, la Constantinopol, când trebuia să cânte la strană era un coșmar pentru el, dar i-a venit rândul să cânte tocmai când venea îmăaratul la slujbă, așa ca bietul de el a rămas noaptea în biserică și fiindca se simtea neputincios, o noapte întrega s-a rugat și a plans la icoana Maicii Domnului. A doua zi când a început să cânte iar fraților, care-l cunoșteau nu le-a venit să creadă, atat de minunat cânta. Imparatul a rămas impresionat și așa a început cariera cunoscutul, pe urma Ioan Cucuzel, care a ajuns și la Athos. Încă de la intrarea în incinta mânăstirii ne întâmpină Paraclisul Intrarea Maicii Domnului în Biserică.
Aici se află Sfânta Icoană a Maicii Domnului Cucuzelissa. Această icoană a venit singură la Marea Lavră şi s‑a aşezat în catapeteasma bisericii mari. Apoi, pe la anul 1300, a fost aşezată în strana arhierească, unde s‑a aflat şi atunci când i‑a apărut Maica Domnului Sfântului Ioan Cucuzel.
Acesta, cu vocea sa îngerească, îi cânta şi se ruga lui Dumnezeu adesea, mai ales atunci când era singur. Numai că într‑o zi, în Sâmbăta Acatistului, cântând‑o şi slăvind‑o în biserică cu multă evlavie pe Maica Domnului, aceasta i s‑a arătat şi i‑a dăruit un ban de aur, spunându‑i: Bucură‑te Ioane, fiul meu! Cântă‑mi şi eu nu te voi părăsi! Aşa a căpătat de atunci icoana numele de Cucuzelissa.
Maica Domnului il va mai binecuvanta pe Sfantul Ioan Cucuzel si cu o alta mare mangaiere. La un moment dat, dupa multimea neintrerupta de slujbe, privegheri si nevointe, imbolnavindu-se de o boala a picioarelor, Sfantul Ioan Cucuzel a primit ajutorul Maicii Domnului, care ii fagaduise ca nu-l va lasa. Maica Domnului i-a aparut in chip minunat si i-a spus: "Fii de acum sanatos!"
Icoana Maicii Domnului, numita si "a lui Cucuzel", se afla in capela Manastirii athonite Marea Lavra, care ii si poarte numele. Icoana se afla in paraclisul de la intrarea in curtea manastirii, o mica bijuterie arhitecturala, zidita cu ajutorul Sfantului Constantin Brancoveanu, in anul 1713, special pentru adapostirea minunatei icoane, ferecata astazi in argint. In fata acestei icoane s-a savarsit, inca de la inceput, privegherea cu ocazia praznuirii Imnului Acatist al Maicii Domnului. Intrăm în biserică şi ne închinăm cu evlavie la această icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, iar apoi mergem să vizitam.
Marea lavră. In biserica se pastreaza cateva particele din Sfanta Cruce si multe sfinte moaste. In capela Sfintilor 40 de Mucenici se gaseste mormantul Sfintului Atanasie Athonitul, iar in tezaurul Manastirii Lavra se pastreaza lucruri de mare pret: mitra si sacosul care au apartinut imparatului Nichifor Focas, ferecaturi, vesmite si alte odoare.
In aceasta Manastire se afla strânse 2.050 de manuscrise, dintre care 650 pergamente, mai multe din ele sunt in legatura cu Tara romaneasca. Biblioteca manastirii mai detine 165 de codici vechi si mai mult de 30.000 de carti tiparite, fiind cea mai importanta biblioteca atonita.
Biblioteca este cea mai bogata din Sfantul Munte. In interiorul bisericii principale (catolicon-katholikon) se afla mormantul Sfantului Atanasie Atonitul, iar langa el se afla bastonul de fier de doi coti, in 4 muchii, al sfantului Atanasie si o cruce de lemn ferecata in fier pe care o purta la piept sfantul.
Tot aici se mai afla si o bucata din Sfantul Lemn al Sfintei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos, Capul Sfantului Vasile cel Mare, o mana a sfantului Ioan Gura de Aur, o mana a Sfantului Apostol Andrei cel dintai chemat, capul Sfantului Ioan Cucuzel si multe alte sfinte moaste.
Manastirea mai poseda si mitra si carja lui Nechifor Focas (963-969).
In curtea manastirii se afla cel mai vechi chiparos din lume plantat de insusi Sfantul Atanasie Athonitul. Este manastirea tutelara peste tot Muntele si are jurisdictie asupra tuturor schiturilor si sihastriilor din jurul varfului Athos, inclusiv asupra schitului romanesc Prodromul. Schitul romanesc Prodromu, apartinind de Marea Lavra, a fost intemeiat de calugarii moldoveni Iustin, Patapie si Grigore in anul 1810. In anul 1840 schitul a fost pustiit de armatele turcesti. In anul 1848 alti doi monahi moldoveni, Nifon si Nectarie, construiesc un nou schit in locul celui risipit, cu ajutor de la domnitorul Grigore Ghica. A fost terminat si sfintit in anul 1866.
Pe teritoriul Lavrei sunt schituri si chilii, multe locuite de parinti romani. Schitul romanesc Prodromu, Schitul Sfanta Ana, Kerasia, Kavsokalivia, Katunakia si Karoulia precum si chilia "Danieleilor" sunt cateva din cele mai cunoscute.
Icoana Maicii Domnului "Econoama" de la Marea Lavra – Oikonomissa, "Ocrotitoarea" dateaza inca din vremea Sfantului Atanasie Athonitul. Aceasta icoana a fost pictata spre a aminti de intemeierea Manastirii Marea Lavra si de purtarea de grija a Maicii Domnului.
In vremea Sfantului Atanasie Athonitul in manastire traiau mai bine de doua mii de calugari. Fiind mare saracie, o parte dintre calugari au inceput a parasi manastirea. Printre ultimii calugari ramasi in Lavra se numara si Atanasie. Peste inca ceva vreme, pleca si el spre Careia, ingrijorat din pricina lipsurilor banesti si alimentare.
Se povesteste, din vechime, urmatoarea intamplare, petrecuta pe drumul spre Careia. Mergand sfantul spre Careia, in apropiere de Manastirea Morfono (din aceasta se mai pastreaza doar ceva ruine si o parte din turnul portului), el s-a intalnit cu o femeie.
- Unde mergi, bătrânule?
Sfântul Atanasie, privind-o cu atenție, i-a zis:
- Cine ești tu și cum ai venit aici?
- Eu sunt stăpâna acestor locuri și îți știu mâhnirea ta, putând să te ajut, dar mai întâi vreau să știu încotro ai plecat!
Atunci, Sfântul Atanasie i-a spus greutățile și necazurile sale.
- Și tu atâta n-ai putut suferi? a adăugat necunoscuta. Și pentru fărâma de pâine, tu ți-ai părăsit mănăstirea, care trebuie să devină preaslăvită? Oare după duhul călugăriei este fapta ta? Unde îți este credința? Întoarce-te, i-a zis ea, și eu te voi ajuta. Toate ți le voi dărui cu îndestulare și se va preaslăvi mai mult decât celelalte mănăstiri.
- Cine ești tu? a întrebat-o din nou Sfântul Atanasie.
- Aceea în al cărui nume ai sfințit locașul tău, căreia ai încredințat soarta și mântuirea ta. Eu sunt Maica Domnului tău.
Sfântul Atanasie, fiind neîncrezător i-a zis:
- Și cum pot să cunosc că ești cu adevărat cea care spui?
- Ce ai in mana?
Sfantul a raspuns, zicand:
- Toiagul.
Toiagul sfantului era din fier masiv, el fiind astazi pastrat in biserica centrala din Marea Lavra, infipt langa mormantul sau. La gat, sfantul purta o cruce din fier, grea de trei kilograme, pastrata si ea tot in biserica actuala a manastirii.
Spre a-i adeveri minunea si a-l incredinta de binecuvantarea ei, Maica Domului i-a spus sfantului sa faca cruce peste piatra si sa loveasca cu toiagul in stanca de langa el. In acel moment, din acea stanca a tasnit apa curata, dulce si rece. Pana astazi, locul este cunoscut sub denumirea de "Izvorul Sfantului Atanasie", iar apa ce curge din el se numeste "Aghiasma Sfantului Atanasie".
Maica Domnului a zis sfantului Atanasie:
- Eu sunt econoama manastirii, eu va port de grija.
Umilindu-se sfantul, ceru binecuvantare Maicii Domnului si se intoarse la manastire.
Intors la manastire, Maica Domnului l-a intampinat langa chiliile cele vechi, aratandu-i sa intre in pivnita cea mare a manastirii. Coborand treptele pivnitei, sfantul gasi vasele si lazile pline cu alimente: masline, branza, ulei si cereale.
La ceva vreme dupa minunata intamplare, icoana Maicii Domnului a fost zugravita pe lemn si asezata in biserica manastirii, spre vesnica amintire a binecuvantarii ei. Maica Domnului este infatisata stand pe tron, cu Pruncul in brate, iar de o parte si de alta, doi sfinti: Sfantul Mihail al Sinadelor, in dreapta, si Sfantul Atanasie Athonitul, in stanga.
Aceasta icoana se afla asezata astazi in curtea manastrii, intre cele doua biserici, intr-un frumos baldachin de piatra.
Se mai spune, tot din batrani, ca sfantul se ruga Maicii Domnului pentru ajutorare in cele privind hrana calugarilor din manastire cand, din icoana, Maica Domnului i-a raspuns, zicand: "Nu te intrista, Atanasie, ca de acum eu voi fi economul acestei manastiri." De atunci si pana in zilele noastre, Manastirea Marea Lavra nu are alt econom decat pe Maica Domnului.
Ctitorul acesteia, Sfantul Atanasie Athonitul, a primit astfel, de la Maica Domnului, fagaduinta de a purta de grija manastirii pentru totdeauna, niciodata lipsindu-i cele materiale sau duhovnicesti. Numele dat cu aceasta ocazie Maicii Domnului, si anume “Oikonomissa", adica "Ocrotitoarea", a ramas pana in zilele noastre. Purtatoarea de grija - “oikonomissa" - nu si-a incalcat niciodata fagaduinta data.
A doua icoana a Maicii Domnului Econoama, numita tot "Oikonomissa", a fost zugravita si ea, tot in legatura cu aceste minunate minuni. Maica Domnului sta asezata pe tron, cu Pruncul in brate, iar de o parte si de alta stau, in rugaciune, sfintii cei ce s-au rugat Maicii Domnului pentru binele manastirii, de-a lungul vremii. Icoana Maicii Domnului Oikonomissa, care infatiseaza un total de 14 personaje, toate avand legatura cu manastirea, se afla asezata pe un baldachin de lemn, in partea stanga a intrarii principale in biserica centrala a Manastirii Marea Lavra.
Datorita acestei fagaduinte, functia de "iconom" nu a mai fost data in aceasta manastire. Calugarul care se ocupa cu randuirea si gestionarea celor materiale ale manastirii poarta numele de "para-iconom", adica ucenic al Ocrotitoarei.
Mormântul sf Atanasie. În anul 1982, când Marea Lavră a revenit la viaţa de obşte, la sărbătoarea Sfântului Atanasie, din mormântul sfântului a ieşit un fel de mir, frumos mirositor, ca semn al bucuriei acestuia pentru cele întâmplate.
Mormântul Sfântului Atanasie Athonitul se află în Paraclisul Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia din partea de miazănoapte a katholikonului de la Marea Lavră. Alături de mormântul Sfântului Atanasie se află şi toiagul de metal cu care Sfântul a despicat stânca la porunca Maicii Domnului, acolo unde astăzi se află Aghiasma Cuviosului Atanasie.
Multe minuni se săvârşesc la mormântul sfântului. Se spune că în anul 1574 Patriarhul Silvestru a încercat să deschidă mormântul, iar în clipa când a ridicat placa de pe mormânt au ieşit de acolo flăcări de foc. De atunci, mormântul Sfântului Atanasie a rămas neumblat.
Odată, un monah avea un diavol cumplit care-l făcea să se poarte nesocotit. Pentru a i se împotrivi acestuia, el se duse la mormântul sfântului şi se unse cu ulei din candela aflată acolo. Zăpăcit de către diavol, monahul vomita sânge în care se aflau mici creaturi. Doar atunci scapă el de diavol, întorcându-se la chilie, bucurându-se şi dând slavă lui Dumnezeu.
Un oarecare tânăr suferea din pricina a două mari necazuri: lepră şi sărăcie lucie. Pe lângă toate acestea, el era detestat de toţi cei ce erau neomenoşi şi nemiloşi. Prin urmare, nenorocitul se afla în primejdia de a muri de foame. Auzind de marile minuni ale Sfântului Atanasie, acesta s-a dus degrabă la acel doctor care nu cerea nici o răsplată. El se închină la mormânt şi-l rugă pe sfânt, vărsând lacrimi amare şi suspinând, să-l tămăduiască. Aşadar, bietul lepros luă untdelemn din candelă şi cu credinţă, se unse cu el pe trup. De îndată îşi recăpăta sănătatea.
În anul 1982, când Marea Lavra a revenit la viaţa de obşte, la sărbătoarea Sfântului Atanasie, din mormântul sfântului a ieşit un fel de mir, frumos mirositor, ca semn al bucuriei acestuia pentru cele întâmplate.
Biserica zidita intr-o zi. Pe poteca ce urcă de la Marea Lavră către Schitul românesc Prodromu se găseşte o biserică de mici dimensiuni cu o istorie neobişnuită. Atunci când Sfântul Atanasie Athonitul a început zidirea Mănăstirii Marea Lavră, cea dintâi mănăstire athonită, Dumnezeu a îngăduit ca vrăjmaşul să ispitească această lucrare: ce zidea Sfântul Atanasie ziua, dimpreună cu ucenicii săi, dărâmau în fiecare noapte diavolii.
După îndelungate rugăciuni, Maica Domnului i s-a arătat Sfântului Atanasie şi i-a poruncit să zidească o mică biserică într-o singură zi şi să slujească în ea până seara. Astfel, ca semn al minunatei sale zidiri, lângă paraclis Sfântul Atanasie a plantat un chiparos cu rădăcina în sus.
Bisericuţa dăinuie şi astăzi lângă Marea Lavră şi poartă hramul Sfinţilor Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian. Alături se află şi chiparosul plantat de Sfântul Atanasie. De asemenea, nu departe de acest loc, pelerinii pot vizita peştera Sfântului Ioan Cucuzel .
În fața bisericii mari a Lavrei, se află doi chiparoși care au fost răsădiți unul de Sfântul Atanasie, și altul de ucenicul lui. Se spune că Sfântul Munte Athos va dăinui atâta timp cât chiparosul nu se va usca de tot. Se povestește că, într-un timp, pe când Sfântul Atanasie se afla la rugăciune, a văzut o mulțime de diavoli, care se înarmau împotriva călugărilor, zicând: „Mult rău ne-a făcut acest Atanasie, venind în acest loc pustiu, care era al nostru, și adunând sute de călugări care ne ard cu rugăciunea! Hai să năvălim asupra lor și să-i izgonim”. Atunci, Sfântul Atanasie și-a luat bastonul, care era din fier, și a început să-i lovească, gonindu-i din mănăstire. Pe când îi izgonea și mai rămăseseră o parte din ei, ce se urcaseră în chiparoșii mănăstirii, s-a auzit vocea Maicii Domnului care a zis:
– Ce faci, Atanasie?
– Alung spurcăciunile acestea, care nu lasă călugării în pace, a răspuns sfântul.
– Lasă-i, căci aceștia sunt mântuirea voastră, căci fără ei a-ți cădea în trândăvie; dar așa, cu cât veți fi războiți mai tare, cu atât veți lupta și voi mai mult, încununându-vă.
Și așa au mai rămas în Lavră diavolii care se cățăraseră în chiparoși. De la această minune se păstrează o vorbă în Lavră: atunci când iese vreo ispită, auzi pe câte un călugăr zicând: „Iarăși au coborât cei din chiparoși”.
Trapeza Marii Lavre este amplasată între katholikon mănăstirii şi paraclisul Maicii Domnului „Cucuzeliţa” şi se distinge prin măreţia sa.Ea a fost ridicată încă de pe vremea Cuviosului Atanasie şi este cea mai veche trapeză athonită. Cu timpul, a suferit modificări, iar în anul 1527 a fost reconstruită de către Mitropolitul Ghenadie de Seres.
În interiorul trapezei în formă de cruce se află 21 de mese din marmură pentru câte 12 persoane fiecare. Potrivit presupunerilor cercetătorilor, mesele datează din perioada de început a istoriei Marii Lavre. Acest model de masă a fost ulterior preluat şi de alte mănăstiri athonite pentru trapezele lor.
Clădirea trapezei este înfrumuseţată cu pictură murală realizată în secolul al XVI-lea de către zugravi din şcoala cretană. Frescele cuprind Cina cea de Taină, Scara Raiului, Judecata de Apoi, Arborele lui lesei şi cele 24 de scene ale Imnului Acatist al Bunei Vestiri. Cam atat pentru astazi, să-mi ajute Dumnezeu să pot reveni și să va povestesc alte si alte întâmplari minunate de la Ahos. Amin.