La mormantul lui Arsenie Boca
Sfintii si-au purtat sfintenia într-un neasemuit senin al existentei: lumină, blândete, jertfelnicie, modestie, splendoare, obtinute cu truda, dar si cu preafericita încununare.
Un om luminat de Dumnezeu, părintele Arsenie Boca veghează şi astăzi, dincolo de moarte, asupra românilor. Minunile sale sunt o certitudine pentru toţi cei care au simţit, pe trupul lor, miracolul vindecării de boli, de griji, de suflet greu, de neputințe și încercari.
,,Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.”
Ioan si Iacov fiii lui Zevedeu si ai Salomeiei, pescari, devin ucenici ai Sfântului Ioan Botezatorul, care le-a aratat lor pe Mielul, Cel ce a venit sa ia pacatele lumii. Sfântul Apostol Ioan este un om simplu, care s-a ridicat deschizâdu-si sufletul, întelege rostul lui Dumnezeu, si îl marturiseste sincer, cinstit.
Întelege ca locul omului în univers este îndumnezeirea lui, iar pentru aceasta trebuie sa divii curat si ajungi în inima lui Iisus Hristos, ca sa primesti prin coborarea si întruparea lui în lume dimensiunea urcarii tale, El se face trup pentru ca noi sa devinim ceresti.
Pe Golgota Ioan îl urmeaza pâna la capat, la piciorul crucii Iisus Htistos încredinteaza pe ucenic Maicii Sale si ucenicului pe Maica Sa. Devenim astfel prin Ioan fiu si frate cu Domnul Iisus Hristos. Fidel Ioan nu fuge, nu se teme, el stie ca oricine va dorii sa-si scape sufletul sau îl va rierde si ca oricine îsi va pierde sufletul îl va salva. Ioan participa la cel mai dramatic moment din viata lui, este martor ocular, vede si traieste ceeace oricarui om în locul sau îi este extreme de greu, dar este singurul ucenic care nu fuge, nu se ascunde, el urca cu Milelul pe Golgota, prin aceasta Ioan este un martir al lui Hristos.
Aropierea lui de Domnul Iisus, devenit fiu al Maicii lui Hristos, luminat de Duhul Sfânt el ne reveleaza prin scripturi o Evanghelie, Apocalipsa, Epstolele, dar si prin faptele sale pline de credinta.
Domnul Iisus Hristos le spune ucenicilor, dar si noua ca suntem prietenii Lui, asa cum si sfintii sunt prietenii lui Dumnezeu, pentru ca Mielul lui Dumnezeu si-a pus sufletu pentru noi.
,,Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii sai. Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ceea ce va poruncesc. De acum nu va mai zic slugi, ca sluga nu stie ce face stapânul sau, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru ca toate câte am auzit de la Tatal Meu vi le-am facut cunoscute.”
Sfintii sunt mijlocitori înaintea Domnului. Avraam se roaga pentru Sodoma si Gomora, doamne de vei gasi oamnei si drepti drepti nu numai pacatosi te rog sa ierti cetatile, sa nu le nimicesti, chiar daca dreptii sunt putini. Dupa episodul cu vitelul de aur Moise s-a rugat pentru iertatrea poporului lui Israel.
Sfintii sunt iubiti de Dumnezeu. Ei au facut efort si au învestit constiinta si credinta pentru a ajunge sfinti. Sfântul nu este predistinat, el este ajutat de Dumnezeu fiindca sfântul vrea, doreste sa obtina sfintenia. Ei sunt vizionari, sunt martiri pentru Dumnezeu si eroi ai bisericii, prin pozitia si locul dat de Dumnezeu pentru ca au obtinut cununa sfinteniei, Dunmezeu le atribuie si rolul de mijlocitori si rugatori pentru noi. Sfintii au cosolidat si au acumulat iubire, solidaritate iubitoare prin care se mijloceste legatura sfintilor cu Dumnezeu si cu credinciosii Lui.
Iisus Hristos este marturisit de sfintii sai, El nu este singur si ei sunt mereu împreuna cu Dumnezeu, mergând, învață ce înseamna: Mila voiesc, iar nu jertfa; ca n-am venit sa chem pe drepti, ci pe pacatosi la pocainta, mergând în misiune ei au o sarcina, o misiune cei pacatosi care trebuiesc pocaiti si reconvertiti, iar aceasta se poate face prin mila si implicarea sfintilor.
Dumnezeu i-a cinstit pe sfinti.,,Adevarat zic voua ca voi cei ce Mi-ati urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va sedea pe tronul slavei Sale, veti sedea si voi pe douasprezece tronuri, judecând cele douasprezece semintii ale lui Israel”. La judecata finala sfintii vor fi pe scune lânga tronul slavei lui Iisus Hristos ca sa judece, deci ei pot mijlocii oricând pentru noi pe lânga Fiul Omului.
,,Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ceea ce va poruncesc. De acum nu va mai zic slugi, ca sluga nu stie ce face stapânul sau, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru ca toate câte am auzit de la Tatal Meu vi le-am facut cunoscute. Nu voi M-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi si v-am rânduit sa mergeti si roada sa aduceti, si roada voastra sa ramâna, ca Tatal sa va dea orice-I veti cere în numele Meu.”
Domnul Iisus Hristos le da asigurari ca el le este prieten si tot ce vor cere lui Dumnezeu vor primi.
,,Daca ramâneti întru Mine si cuvintele Mele ramân în voi, cereti ceea ce voiti si se va da voua”.
Credinciosii care se sfintesc, asculta de El, se iubesc uni pe altii si râmân în Iisus Hristos vor putea sa primeasca ce mijlocesc în cerera loi plina de dragoste pentru semeni.
,,Adevarat, adevarat zic voua: Orice veti cere de la Tatal în numele Meu El va va da. Acestea vi le-am spus în pilde, dar vine ceasul când nu va voi mai vorbi în pilde, ci pe fata va voi vesti despre Tatal. În ziua aceea veti cere în numele Meu; si nu va zic ca voi ruga pe Tatal pentru voi, Caci Însusi Tatal va iubeste pe voi, fiindca voi M-ati iubit pe Mine si ati crezut ca de la Dumnezeu am iesit.”
Sfintii îl iubesc pe Iisus Hristos si pentru aceasta sunt iubiti si ascultati de Dumnezeu care le va da cele cerute, sfintii pot mijloci pentru noi spre bucuria lor pe care nimeni nu le-o poate lua.,,Si caruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodata: "Sezi de-a dreapta Mea pâna când voi pune pe vrajmasii tai asternut picioarelor Tale"? Îngerii oare nu sunt toti duhuri slujitoare, trimise ca sa slujeasca, pentru cei ce vor fi mostenitorii mântuirii?”
Analizând omul sfintit, viata si calea sfintilor putem spune ca ei au pasiunea misiunii lor, profunzimea trairilor spirituale este dincolo de materie cu sufletul plin de valoarea celor imateriale, divine, celesti. Traire lor efectiva devine o traire special, deosebita, cu o sensibilitare si stralicire aparte.
Majoritatea au fost repudiati, marginalizati, progoniti, pedepsiti, omorâti, ei au dus, îndifernt de conditiile si statutul lor o existenta modesta, tacuta, plina de meditatie si comuniune cu Dumnezeu. .Ei sunt simboluri starii în sine, fara a putea fi raportati la altii, ci numai la starea minunata a sfinteniei lor, coagulata, închegata în asceza si iubirea de Iisus Hristos.
,,Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau ţarine, pentru numele Meu, înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică. Şi mulţi dintâi vor fi pe urmă, şi cei de pe urmă vor fi întâi”