Împaratia
faceti nici cel mai mic lucru, de ce va îngrijiti de celelalte?” În Dumnezeu sa credem, în El sa nadajduim, Lui numai să I ne inchinam și la Biserica lui Hristos, împărăția lui Dumnezeu pe pământ, sa mergem cât mai des !
,,Nu va îngrijiti pentru viata voastra ce veti mânca, nici pentru trupul vostru cu ce va veţi îmbraca. Viaţa este mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbracamintea. Priviţi la corbi, ca nici nu seamana, nici nu secera; ei n-au camara, nici jitniţă, şi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de pret sunteti voi decât pasarile!”
Îngrijorarea este boală societăţii. Soarele este acoperit de nori, la eclipsa totală soarele este acoperit de lună, privim la cer, ştim că soarele este acolo, simţim că soarele este acolo, avem experienţa vieţii, soarele este pe cer, dar intrăm în criza, suntem îngrijoraţi.
,,Si cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot? Deci dacă nu puteţi sa faceti nici cel mai mic lucru, de ce va îngrijiti de celelalte?”
Dumnezeu ne promite, dar noi rămânem îngrijoraţi.
,,Priviti la crini cum cresc: Nu torc, nici nu tes. Si zic voua ca nici Solomon, în toata marirea lui, nu s-a îmbracat ca unul dintre acestia. Iar daca iarba care este azi pe câmp, iar mâine se arunca în cuptor, Dumnezeu asa o îmbraca, cu cât mai mult pe voi, putin credinciosilor!”
Oamnemi intră în criză se îngrijorează, se îndoiesc de Dumnezeu, este întuneric deşi trebuia să fie lumină şi armomie. Îngrijorarea este o boala cumplită a sufletului.
Dacă tot nu puteţi face nici cel mai mic lucru de ce vă mai îngrijoraţi?
Dacă nu putem determina producerea sau evitarea unui eveniment înseamnă că trebuie să ne vedem limitele şi să aceptăm voia lui Dumnezeu.
,,Si voi sa nu cautati ce veti mânca sau ce veti bea si nu fiti îngrijorati. Caci toate acestea pagânii lumii le cauta; dar Tatal vostru stie ca aveti nevoie de acestea; Cautati mai întâi împaratia Lui. Si toate acestea se vor adauga voua”.
Cautati mai intii Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua. Zadarnic ne ostenim zi si noapte pentru cele trecatoare. In zadar alergam fara rost dupa lucruri nefolositoare care pier odata cu noi.
Ba uneori nici somn nu avem, nici sfintele sarbatori nu le mai tinem, nici la biserica nu gasim timp sa mergem, nici acasa nu ne rugam, nici carti sfinte nu citim, nici pe cei bolnavi nu-i cercetam, nici de moartea cea grabnica si de judecata lui Dumnezeu nu ne mai aducem aminte. Toti dorim cit mai multe.
Toti visam averi, cinste, sanatate si viata fericita. Dar de faptele crestinesti, de rugaciune, de iertare, de pocainta si de Dumnezeu aproape toti uitam.
De aceea este in lume atita suferinta si sint atitea boli si certuri in familie, pentru ca am uitat de Dumnezeu. Am uitat de poruncile Lui, de dragostea Lui, de Biserica Lui, de mintuitoarele invataturi ale Sfintei Evanghelii, punind nadejdea numai in miinile, in mintea si in mindria noastra.
Poate de aceea multi crestini nu au adevarata pace si multumire sufleteasca.
Sa ne intoarcem din nou la Dumnezeu, la rugaciune, la lucrarea faptelor bune. Dumnezeu ne asteapta. Sa nu ne mai mindrim cu mintea noastra, sa nu ne punem nadejdea in miinile noastre, nici in viata aceasta trecatoare.
Ci numai in Dumnezeu sa credem, in El sa nadajduim, Lui numai sa I ne inchinam, la Biserica lui Hristos sa mergem cit mai des si prin pocainta si viata crestineasca sa lucram ogorul mântuirii noastre.
In toate cele bune sa fim intii. Si la lucrul miinilor si la biserica si la milostenie si la post si la rugaciune. Cu miinile sa lucram, dar cu mintea sa ne rugam. Cu picioarele sa calatorim pe calea vietii, dar cu limba sa laudam pe Dumnezeu si sa dam sfaturi duhovnicesti.
Sa crestem copiii in frica de Dumnezeu, sa traim in pace cu iubitorii de pace, iar de cei rai, razvratitori, eretici si robiti de patimi sa ne ferim, ca sa nu cadem in cursele lor. Sa nu ne biruim nici de mindria hainelor, nici de laudele sau ocara oamenilor, nici de betie sau cumplita desfrinare sau de multimea grijilor pamintesti care stapinesc astazi toata lumea.
De vom face asa, vom duce aici viata linistita, vom avea timp mai mult de rugaciune, si vom fi fericiti si pe pamint si in cer. Atunci vom putea cinta impreuna cu proorocul David: Bogatii au saracit si au flaminzit, iar cei ce-L cauta pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele (Sursă:pr. Cleopa și ioanelixir)