Icoana de la Naimaiești
Icoana de la Naimaiești, una dintre cele mai vechi din toata crestinatatea, este una dintre cele 12 icoane pictate de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, la dorinta Maicii Domnului, care le-a destinat celor 12 Apostoli ce urmau sa plece la propovaduirea Evangheliei.
Bisericile rupestre ale manastirilor Corbii de Piatra, Namaiesti si Cetatuia Negru Voda, din zona de nord-vest a judetului Arges, reprezinta importante atractii pentru pelerini și turiști atat datorita specificului arhitectonic, cat si ca urmare a traditiei seculare a vietii monahale din aceste asezaminte de cult, care se împodobesc Romania creștin ortodoxă.
Crestinismul a contribuit la adincirea si largirea procesului de romanizare si a asigurat, in perioada migratiilor, continuitatea populatiei autohtone. Inceputurile crestinismului la noi nu pot fi precizate și este probabil ca ele sa dateze chiar din perioada apostolica, traditia spune că Sf. Apostol Andrei ar fi predicat in Scythia (Dobrogea)
Patrunderea crestinismului la romani s-a facut de timpuriu, ea fiind pregatita de raspindirea cultelor orientale mistice, aduse mai intii in Dobrogea, in orasele de pe litoralul vestic al Marii Negre, si apoi in Dacia.
Tot Dobrogea este primul loc unde au aparut crestinii. Cea dintii mentiune scrisa despre ei o avem din anul 290. Acesta nu este insa un terminus post quem al patrunderii crestinismului in Romania, caci dovezi arheologice ni-l atesta inca dinainte, atit in Dobrogea, cit si in Oltenia si Transilvania.
Numeroși martiri, cu ocazia persecutiilor lui Diocletian, aratau intensitatea crestinismului in Dobrogea, care ajunsese inainte de sfirsitul secolului III sa aiba o episcopie. Descoperirile epigrafice de la Axiopolis, Niculitel si Tomis pledeaza pentru veridicitatea datelor din martirologii, iar sapaturile de la Pietroasele pentru acelea cuprinse in Actul martiric al Sfintului Sava "Gotul".
Momentul decisiv pentru raspindirea crestinismului in nordul Dunarii il constituie pacea din anul 332 incheiata de Constantin cel Mare cu gotii. Documentele epigrafice si arheologice au permis reevaluarea unor texte antice privitoare la organizarea eclesiastica a Scythiei Minor (Dobrogea) si s-a ajuns la concluzia ca aici au existat 15 episcopate, incepind cu sfirsitul secolului V si continuind in secolul VI, puse sub autoritatea unui mitropolit.
Romanizarea si crestinarea teritoriilor nord-dunarene s-a facut in strinsa legatura cu Imperiul bizantin, de care populatia romanica se simtea strins legata.
Urmarea acestui proces a fost nasterea poporului roman, ca popor latin si crestin de traditie rasariteana. Atat romanizarea populatiei geto-dace, cat si increstinarea ei au fost atat de intense si unitare pe intreg spatiul locuit odinioara de geto-daci, incat migratia popoarelor, venite in valuri peste pamantul daco-roman, n-a putut opri si nici afecta grav formarea poporului roman ca popor latin si crestin.
Migratia popoarelor a adus cu sine multe prejudicii populatiei bastinase si a dus la incetinirea procesului istoric de dezvoltare complexa a acestor populatii, dar n-a putut disloca si nici influenta formarea, continuitatea si afirmarea poporului roman in acest spatiu.
Locul central al Evangheliei in cultura crestina a romanilor poate fi surprins si dintr-un fapt care, dupa cum stim, a fost relevant in istoriografia culturala romaneasca. Principalele initiative prin care principii, aristocratii si ierarhii romani isi afirmau atasamentul fata de credinta si isi eternizau memoria au fost, ca in atatea parti ale lumii crestine, construirea de biserici si manastiri, asumarea calitatii de ctitor.
Dar este interesant de observat ca actul ctitoriei comporta doua ofrande majore: nu numai lacasul construit, ci si cartea fundamentala de sluiba, un Evangheliar frumos scris si superb impodobit, pentru ca in biserica urma a fi rostit cuvantul Mantuitorului si se simboliza astfel prezenta Logosului in trupul Sau mistic.
Manastirea Namaiesti se afla la 5 kilometri nord-est de Cimpulung Muscel, in comuna Valea Mare Pravat, la altitudinea de 765 de metri. Biserica de piatra, in intregime sapata in stanca, dateaza din prima jumatate a secolului al XVI-lea.
La Manastirea Namaiesti se afla o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, atribuita de traditie Evanghelistului Luca si despre care se crede ca ar fi fost adusa in acest loc de Apostolul Andrei. Legendele transmise oral, ne povestesc despre ctitorul anonim al bisericii.
Astfel, se zice că un cioban care îşi păştea oile prin partea locului, ajungând la stânca aceasta, a făcut un popas aici, la poalele pădurii, rămânând peste noapte. În vis, coibanului i s-a arătat Maica Domnului care i-a spus : „Scoală-te, sapă sub tine şi vei găsi o icoană într-o bisericuţă de piatră. Aici vei face tu biserică în cinstea şi slava Intrării în Biserică a Sfintei Fecioare Maria”.
Trezindu-se din acest vis, ciobanul a început să sape şi, după trei zile şi trei nopţi, dădu peste o bisericuţă de piatră, în formă de peşteră, cu icoane şi odoare bisericeşti. Icoana din visul ciobanului se pare că este cea pe care o putem vedea astăzi în partea stângă a bisericii şi care se spune că este făcătoare de minuni. Icoana o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul Iisus în braţe.
Ctitorul manastirii Cetațuia nu a fost inca stabilit cu certitudine. Se crede, totusi, ca principalul ctitor al manastirii a fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare in al treilea strat de fresca, in naos.
Cu toate acestea, traditia locala sustine ca primul ctitor a fost Negru Voda, urmele pasilor acestuia ramanand imprimate in piatra muntelui, alaturi de ale doamnei sale, Margareta. Biserica din pestera, atribuita voievodului Negru Voda, a fost construita in secolul al XIII-lea, odata cu cetatea Campulung Muscel, care a fost prima capitala a Tarii Romanesti.
Biserica rupestra a fost sapata in varful unui munte, la altitudinea de 881 de metri, intre Valea lui Coman, Valea Chiliilor si apa Dambovitei, la 25 de kilometri sud-est de Campulung Muscel. Potrivit traditiei, inceputurile vietii monahale la Cetatuia dateaza din secolele XIII-XIV.
Al treilea asezamant monahal, manastirea Corbii de Piatra, se afla in comuna argeseana Corbi, pe malul stang al Raului Doamnei. Accesul auto se face pe DN 73 C dinspre Curtea de Arges sau Campulung Muscel, pana in comuna Domnesti, apoi pe DJ 731, pana in Corbi. Manastirea este atestata documentar pentru prima data la 23 iunie 1512, dar exista indicii privind existenta lacasului de cult anterior acestei date.
Biserica rupestra de la Corbii de Piatra a fost sapata in peretele masiv de stanca, inalt de circa 30 m si lung de 14,5 m. Biserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost "implantata" in stanca, ci si prin pictura care o impodobeste, despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ar data din secolul al XIV-lea.