Dina între drama și judecata vieții sale

27.01.2015 13:02

Povestea solicită două interpretări diferite. Înţelegerea tradiţională este aceea că Dina a fost violată de către Şechem. Fraţii acesteia Simeon şi Levi se răzbună ucigându-i şi jefuindu-i pe Şechem, Hamor şi întreaga comunitate şechemită. Dar răzbunarea pune întregul grup condus de Iacov în pericol făcând relaţiile sociale care decurg din aceasta şi coexistenţa paşnică în zonă imposibile. Astfel, Iacov îi mustră pe fiii săi pentru comportamentul lor.

Însă, cu privire la întrebarea dacă Dina a fost violată, indiciul final vine în ultima propoziţie a poveştii. Simeon şi Levi spun:

 ,,Dar se putea, oare, ca ei să se poarte cu sora noastră ca şi cu o femeie pierdută?"

Adică cu o prostituată. Prostituatele au relaţii sexuale cu scopul obţinerii de foloase financiare, iar acţiunile lor sexuale implică permisiunea mutuală. Prin urmare, violul nu caracterizează nici prostituţia nici ceea ce i s-a întâmplat lui Dina.

Mai mult, unul din scopurile relaţiilor sexuale în lumea antică era crearea de obligaţii şi ataşamente permanente, dar în prostituţie nu există nicio obligaţie sau ataşament.

Prin a spune că Dina a devenit precum o prostituată, Simeon şi Levi ar putea sugera că, din punctul lor de vedere, relaţia sexuală dintre Dina şi Şechem nu putea să ducă niciodată la ataşament şi obligaţii. Aceştia nu sugerează că aceasta a fost violată.

Lipsa de autoritate generează emoţii monstruoase. Capitolul 34 din Genesa pare a fi o secvenţă ruptă din firul evenimentelor.

,,Dina, fata pe care o născuse lui Iacov, Lea, a ieşit să vadă pe fetele ţării. Ea a fost zărită de Sihem, fiul hevitului Hamor, domnitorul ţării. El a pus mâna pe ea, s-a culcat cu ea şi a necinstit-o."

Prima reacţie a fariseilor evanghelici auto suficienţi sieşi atunci când citesc acest pasaj este acela de a întreba cu un aer de superioritate: „Da’ ce căuta Dina afară? Trebuia să stea în casă, nu să umble vandra, alandala, să golănească prin locurile celor netăiaţi împrejur!” – unii completează cu: „Aşa îi trebuie..”. Nu!

In concepţia Bisericii, cu alte cuvinte, actul sexual în afara angajamentului conjugal este păcat, iar tot în relațiile sociale ale vremii bărbatul care forta o feciora la act sexual trebuie să o ia de nevastă.

Relaţia Dinei sexuală cu Şechem a fost viol?

După ce aude veştile despre fiica sa, Iacov este la început tăcut; apoi negociază căsătoria lui Dina cu Şechem. Dacă Dina ar fi fost violată, Iacov îşi ignoră aici obligaţia de a proteja femeile din familia sa şi desconsideră suferinţa lui Dina. Acest lucru pare ciudat, sugerează faptul că Dina nu a fost violată?

 În scripturile ebraice, violul este în general indicat printr-un strigăt de ajutor din partea femeii, arătând lipsa consimţământului şi violenţă din partea bărbatului, indicând un act cu forţa, ostil.

Dar relaţia cu Şechem nu se potriveşte acestui tipar.

 Biblia spune că acesta a văzut-o pe Dina, şi a luat-o, cuvântul ebraic pentru "a lua" este folosit deseori pentru a lua o soţie, se culcă cu ea, un eufemism pentru relaţii sexuale şi o necinsteşte, o face de ruşine, interpretând expresia drept "se culcă cu ea cu forţa". Deci este viol.

Dina este fiica lui Iacov, tatăl celor 12 fii şi astfel a celor 12 triburi din povestea strămoşilor israeliţilor din Geneza. Ea este născută de Lea după ce aceasta născuse şase fii. Lea îi alege numele, aşa cum au făcut deseori femeile biblice drept parte a rolului matern. Dintre fiicele lui Iacov, numai Dina este menţionată pe nume.

Povestea lui Dina este legată de tentativa israeliţilor de a stabili hotare sociale pentru căsătorie. Pare să susţină o perspectivă generală, reprezentată prin Dina şi Iacov în care, atunci când respectul mutual şi onoarea caracterizează relaţia, cooperarea şi legătura, "a da şi a lua", cu cei din afară, reprezentaţi de către Şechem, Hamor şi Şechemiţi, poate avea loc.

Povestea are loc în perioada antică în oraşul lui Şechem, centrul geografic al unei mişcări în care oameni de diverse naţionalităţi, obiceiuri şi religii s-au reunit şi au format comunitatea lui Israel. Dina merge "să vadă fetele ţării aceleia".

Formularea sugerează o deschidere şi acceptare a străinilor.

Raportul sexual subsecvent al lui Dina cu Şechem, prinţul hivit al regiunii, constituie simbolul final de acceptare. Iar Hamor vorbeşte cu Iacov despre a o "da" pe fiica sa de soţie lui Şechem, în acelaşi fel în care iacoviţii şi şechemiţii vor "da şi lua" soţii, vor trăi şi vor face comerţ în aceeaşi regiune, şi vor deţine proprietăţi în pace împreună.

 Dacă analizăm cazul Dinei, acesta prezintă detalii ale vidului de autoritate atât din familiile alese ale lui Israel, cât şi din familiile celor întâlniţi de Iacov pe drumul de întoarcere acasă.

Relațiile sexuale preconjugale și extraconjugale violează angajamentul legământului pe care căsătoria este menita să-l stăvilească.

Dincolo de actele criminale violente, precum violul sau incestul, sexul preconjugal ia cele doua forme cunoscute: una a relaţiei întâmplătoare între cunoştinţe și cealalta a relaţiei mai adânci între doua persoane care vor sa se căsătorească.

 In primul caz, singurul scop este placerea, pentru distracţie si satisfacţie, cu accentul pe sine și pe nevoile si dorinţele personale.

Pentru ca lipseşte angajamentul personal și prin urmare, responsabilitatea personala, actul respectiv echivalează cu exploatarea celuilalt, chiar și atunci când dorința este reciprocă. De aceea nu poate fi considerat decât un "rău moral".

,,S-a lipit cu toată inima de Dina, fata lui Iacov, a iubit fata şi a căutat s-o liniştească. După aceea Sihem a zis tatălui său, Hamor: „Ia-mi de nevastă pe fata aceasta!” Iacov a aflat că-i necinstise pe fiica sa, Dina; şi fiindcă fiii săi erau cu vitele la păşune, Iacov a tăcut până la întoarcerea lor. "

Unde a fost Iacov atunci când ar fi trebuit să o înveţe pe Dina despre feminitate din punctul de vedere al unui bărbat? Sunt lecţii de viaţa pe care, adevărat, numai o mamã le poate povesti cu fiica ei. Dar sentimentul de valoare, de frumuseţe şi de curăţie o fată îl va învăţa de la tatăl ei în primul rând.

El este primul bărbat din viaţa ei care trebuie să îi spună că este frumoasã, că este curată şi că pierderea virginităţii nu are numai o componentã fizică ci şi una spirituală şi una mentală.

 Da, existã o virginitate a gândurilor pe care Dina, aparent, nu o mai avea. De asta nu stătea în casã. Dar de pierderea virginităţii cugetului era responsabilã familia care a crescut-o.

A „ieşi şi a vedea fetele ţării” nu înseamnã a pleca la plimbare prin oraş.

Dina era o fată nomadă, ţărăncuţă cum ar spune orăşeanul azi, care nu locuia în oraş. Iacov nu îşi aşezase corturile în cetate, ci în afara perimetrului cetăţii.

La finalul, aflăm că Iacov tocmai de la Sihem şi fraţii săi cumpãrase ogorul pe care şi-a întins corturile. Este foarte posibil ca Iacov şi familia lui sã îl fi cunoscut pe Sihem înainte.

Este la fel de posibil ca Dina să fi fost invitată să vadă oraşul chiar de familia lui Hamon.

,,Hamor, tatăl lui Sihem, s-a dus la Iacov ca să-i vorbească.”

Acest viol nu a fost precum cele din filme, în care dintr-o alee întunecoasă apare o mână umbrită care trage o fătucã în spatele tomberoanelor, o violeazã şi pleacă. Familia lui Hamon era singura familie pe care familia lui Iacov o cunoştea în cetatea lui Sihem.

 ,,Dar când s-au întors fiii lui Iacov de la păşune şi au auzit lucrul acesta, s-au supărat şi s-au mâniat foarte tare; pentru că Sihem săvârşise o mişelie în Israel culcându-se cu fata lui Iacov: aşa ceva n-ar fi trebuit să se facă niciodată. Hamor le-a vorbit astfel: „Fiul meu, Sihem, s-a lipit cu toată inima de fata voastră; vă rog, daţi-i-o de nevastă şi încuscriţi-vă cu noi; voi daţi-ne fetele voastre şi luaţi pentru voi pe ale noastre. Locuiţi cu noi; ţara vă stă înainte, rămâneţi în ea, faceţi negoţ şi cumpăraţi pământuri în ea.” Sihem a zis tatălui şi fraţilor Dinei: „Să capăt trecere înaintea voastră şi vă voi da ce-mi veţi cere. Cereţi-mi o zestre cât de mare şi cât de multe daruri, şi voi da tot ce-mi veţi zice; numai daţi-mi fata de nevastă.”

Cetatea era numitã dupã acest Sihem, ceea ce ne indică faptul că era o familie respectabilă, cu titluri nobiliare cunoscute cel puţin în regiunile apropiate.
Bazat pe evidenţa faptului că Iacov, într-o societate precum cea antică evreiascã, nu era deloc îngrijorat de plecarea Dinei la plimbare neprotejatã – poate cu fii lui Hamon, pot argumenta faptul cã nu era pentru prima dată când Dina pleca singurã de acasã.
„Se plictiseşte! Ce să facă singură toată ziua în... cort?” – dar erau atât de multe activităţi în care tatăl ei o putea implica!

Femeile evreice ştiau meşteşugul pânzelor fine, a torsului, a cusutului, a ţesutului. Avea nevoie de o pauză? Avea nevoie de ieşit în oraş? Desigur! Dar un tată iubitor ar fi mers cu ea. Chiar dacă nebunia este lipită de inima copilului, cum spun Proverbele, tatăl ei ar fi trebuit să perceapă pericolele.

Mai mult, chiar dacă Dina ar fi fost o rebelã şi nu ar fi acceptat compania tatălui ei, deşi din informaţiile pe care le avem, Dina nu scoate nici un cuvânt! Ea este victima mută a vidului de autoritate din cele două clanuri!  Spionajul funcţiona şi atunci.

O slugã tot ar fi putut trimite Iacov pe urmele ei. – Dar, ce trist! Dina era fiica Leei, soţia neiubitã a lui Iacov. Dragostea este cea care protejează, dar o inimã înşelatã precum a lui Iacov de socrul său trebuia să decidã să iubeascã acei copii născuţi din Leea, pentru a putea iubi acolo unde dragostea nu pornea natural din inima sa precum în cazul copiilor Rahelei.

Versetul biblic ne indicã faptul cã evenimentele nu s-au petrecut în grabă. Violul poate fi un act, dar lipirea inimii de o persoană şi căutarea liniştirii ei implică un proces, implică un timp. Unde era Hamor? De ce era băiatul lui Hamor acasă, în plin sezon de păşunat?

Observaţi că Hamon află cine este Dina, află care este locul în care Iacov şi-a întins cortul, ştie că el face parte dintr-un neam nomad care nu locuia acolo şi nu avea intenţia de a se stabili în acel loc, de unde și învitația.

Toţi ştiau că evreii sunt diferiţi, uneori, chiar mai bine decât ei înşişi. Toţi ştiau că evreii sunt monoteişti şi că practicã circumcizia. Toţi ştiau de Avraam.

Hamon, însă, preferă să asculte de fiul său, Sihem, care în mod evident era un tânăr care trăia după legea „ochii văd, inima cere”. Ce bărbat convinge un for de bătrâni să practice circumcizia, bazat pe un abuz pe care fiul său l-a săvârşit împotriva unei fete? Numai o inimă pusă pe jar ca alui Sihmen putea să-i convingă.

Apoi textul furnizează trei expresii de afecţiune: mai întâi spune că acesta s-a ataşat de ea, "s-a lipit sufletul lui de Dinei, "a fost atras" de ea, apoi că acesta o iubeşte şi în sfârşit că îi vorbeşte cu tandreţe. Din această descriere Şechem pare să fie un bărbat îndrăgostit, nu un bărbat care săvârşeşte un act crud de violator. Violatorii simt ostilitate şi ură faţă de victimele lor, nu apropiere şi tandreţe, dar și iubirea necumpătată poate duce la abuzarea cu forța.

Prin urmare, fiica lui Iacov a fost "pângărită"? Ruşinea sau umilinţa extremă se referă de obicei la eşecul de a îndeplini ţelurile şi idealurile societăţii. Deoarece raportul sexual era parte a legăturii maritale, este ruşinos pentru o femeie necăsătorită precum Dina să întreţină relaţii sexuale. Declaraţia de iubire şi dorinţa de căsătorie vin după ce ea şi Şechem au avut relaţii sexuale nepermise.

Legătura conjugala poate fi durabila numai dacă e construita pe încredere și fidelitate. Întrucât adulterul subminează in mod cert aceste valori, Iisus potrivit tradiţiei, permite faimoasa "excepţie" de la interzicerea divorţului.

,,Iar Eu zic vouă că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, şi se va însura cu alta, săvârşeşte adulter; şi cine s-a însurat cu cea lăsată săvârşeşte adulter. "

Fie ca porunca se refera în acest context explicit la adulter, fie ca înseamnă mai mult decât atât, ideea este clara. In afara unirii conjugale, activitatea sexuala distruge legătura intima a încrederii si fidelităţii, care este condiţia sine qua non a căsătoriei. Ea violează relaţia dintre soti si îndepărtează pe Dumnezeu, întrucât acesta este ultima sursa si finalitatea acelei relaţii.

 De aceea, Dumnezeul Vechiului Legământ condamna idolatria ca o forma de adulter, așa cum Iisus condamna adulterul ca opunându-se scopului divin de a face din se scopului divin de a face din barbat si femeie "un singur trup".

,,Fiii lui Iacov au răspuns şi au vorbit cu vicleşug lui Sihem şi tatălui său, Hamor, pentru că Sihem necinstise pe sora lor, Dina. Ei i-au zis: „Este un lucru pe care nu-l putem face, să dăm pe sora noastră unui om netăiat împrejur; căci ar fi o ocară pentru noi. Nu ne vom învoi la aşa ceva decât dacă vă faceţi şi voi ca noi şi dacă orice parte bărbătească dintre voi se va tăia împrejur. Atunci vă vom da pe fetele noastre şi vom lua pentru noi pe ale voastre; vom locui cu voi şi vom face împreună un singur norod. Dar dacă nu voiţi să ne ascultaţi şi să vă tăiaţi împrejur, ne vom lua fata şi vom pleca.”

Violatorul fiicei tale intră în casa ta şi tu nu spui nimic?

 Vidul de autoritate a mai dus în ani la stârnirea unei mânii mocnite în inimile băieţilor şi la un dispreţ pe care aceştia l-au dezvoltat, legat de tatăl lor, care înşeală şi nu face nimic.

Ca un copil crescut fără tată, care nu poate să nu se gândească la frustrarea cumplită care de-a lungul anilor a germinat mânie în inimile băieţilor săi. Băieţii care se bat cu alţi băieţi şi cărora tatăl nu le ia apărarea, băieţii care merg şi îşi întreabă tatăl cum să reacţioneze şi tatăl ridică din umeri.

Ce fel de tată nu are nici o reacţie?

 Biblia spune: „Iacov a aflat că-i necinstise pe fiica sa, Dina; şi fiindcă fiii săi erau cu vitele la păşune, Iacov a tăcut până la întoarcerea lor.”

Observaţi la ce a dus vidul de autoritate?

În cazul familiei lui Iacov, la o fiică naivă şi lipsită de sentimentul de valoare proprie care ajunge să fie abuzată fizic, emoţional, psihic.

 La un abuz emoţional din partea lui Iacov asupra băieţilor: Oh, tata nu este în stare ia nici o decizie fără noi. Altfel spus, tatăl lor este un laş. E un vanitos încărcat de teamă care nu vrea să îşi asume responsabilitatea deciziilor.

 ,,Cuvintele lor au plăcut lui Hamor şi lui Sihem, fiul lui Hamor. Tânărul n-a pregetat să facă lucrul acesta, căci iubea pe fata lui Iacov şi era cel mai bine văzut în casa tatălui său. Hamor şi fiul său, Sihem, s-au dus la poarta cetăţii şi au vorbit astfel oamenilor din cetatea lor: „Oamenii aceştia au gânduri de pace faţă de noi; să rămână, dar, în ţară şi să facă negoţ; ţara este destul de largă pentru ei. Noi vom lua de neveste pe fetele lor şi le vom da de neveste pe fetele noastre. Dar oamenii aceştia nu vor voi să locuiască împreună cu noi, ca să alcătuim un singur popor, decât dacă orice parte bărbătească dintre noi se va tăia împrejur, după cum şi ei înşişi sunt tăiaţi împrejur. Turmele lor, averile lor şi toate vitele lor vor fi atunci ale noastre. Să primim numai ce cer ei, ca să rămână la noi.”

Mai mult, relaţia sexuală a lui Dina cu Şechem o face să fie "pângărită,, și care ar însemna "a necinsti" sau "a umili" care indică un act sexual inacceptabil, relație sexuală cu o fecioară. Caracterul inacceptabil al sexului premarital în acest caz este intercorelat cu răspunsul fraţilor lui Dina, care insistă ca solicitarea de căsătorie a lui Şechem cu aceasta să fie o uniune inacceptabilă.

În mod ironic, mai există vreun viol în această poveste, violatorii sunt Simeon şi Levi cei care "violează" oamenii din oraşul lui Şechem. Comportamentul acestora este violent, ostil şi injust. Dorinţa lui Şechem de legătură maritală se află în contrast cu determinarea lui Simeon şi Levi pentru ca o astfel de legătură să nu aibă loc.

Tensiunea între căsătoria în cadrul unui grup şi căsătoria cu un străin este dramatizată în această poveste de dragoste şi violenţă. Actul sexual premarital constituie reprezentarea narativă a încălcării hotarelor grupului.

De asemenea, faptul că Şechem apare cunoscut mai întâi ca prieten, apoi ca victimă a grupului lui Iacov ar putea prefigura că Şechem este integrat în Israel în mod paşnic, dar apoi este distrus în mod violent.

Acolo unde deschiderea de către procreere este în mod sistematic respinsă, sexualitatea nu-și poate împlini scopul divin. La fel se întâmplă în cadrul unui mariaj în care cuplul refuza sa aiba copii. Nu discutam situaţiile în care cuplul întârzie acest lucru pentru o anumită perioadă de timp sau chiar acelea în care, dupa naşterea a multi copii, părinţii se decid pentru metodele contraceptive cu scopul de a menţine familia la un numar rezonabil. Este vorba de situaţia în care procrearea e respinsă în principiu, în cadrul, sau in afara unirii conjugale.

Prin însăşi natura sa, aceasta atitudine este păcătoasă. Intenţionalitatea sa o face un rău moral si nu numai unul care ține de domeniul existenței. Aceasta este în esenţa chemarea de a ne feri de la idolatrie.

Prin însăşi natura sa, pofta este obsesiva. Ea se concentrează într-un mod nesănătos, disfuncţional, am spune azi, asupra unei persoane reduse în acest fel la un simplu obiect și care devine astfel un "idol". Dar, ca si orice idol si acesta este ireal; el este produsul imaginar al fanteziei.

Băieţii lui Iacov care, mici fiind, l-au văzut pe tatăl lor luându-şi noaptea lucrurile, ca un hoţ, şi plecând pe nesimţite din casa socrului, cu toată familia și averea dobândită, au văzut în el un laş,  iar fapta o laşitate, iar în inima lor s-a strâns frustrare și mânie.

 Fii lui Iacov nu o iubeau pe Dina, fata celeilalte soții a lui Iacov, Lia, merge vreunul din ei să o întrebe cum se simte? Sau dacă îl vrea de soţ pe Sihem? Sau dacă nu vrea să vină acasă? Nu. Băieţii lui Iacov nici măcar nu căutau să se răzbune pe Sihem, ei căutau să se răzbune pe Iacov.

Atunci ei folosesc durerea Dinei ca pretext pentru uciderea unor oameni nevinovaţi pentru a-i arăta lui Iacov ce fac bărbaţii adevăraţi: imberbii dau lecţii de bărbăţie unui laş. Şi Iacov înţelege mesajul şi reacţionează tipic: se vede pe sine însuşi a fi victima, nu factorul decizional care a fost absent şi încearcă să arunce o vină falsă asupra copiilor săi mânioşi.

 „Atunci Iacov a zis lui Simeon şi lui Levi: „Voi m-aţi nenorocit, făcându-mă urât locuitorilor ţării, canaaniţilor şi feresiţilor. N-am sub porunca mea decât un mic număr de oameni; ei se vor strânge împotriva mea, mă vor bate şi voi fi nimicit, eu şi casa mea.”

Oare Simeon şi Levi l-au nenorocit sau singur s-a nenorocit?

,,Toţi cei ce treceau pe poarta cetăţii au ascultat pe Hamor şi pe fiul său, Sihem; şi toţi bărbaţii au fost tăiaţi împrejur, toţi cei ce treceau pe poarta cetăţii. A treia zi, pe când sufereau ei încă, cei doi fii ai lui Iacov, Simeon şi Levi, fraţii Dinei, şi-au luat fiecare sabia, s-au năpustit asupra cetăţii, care se credea în linişte, şi au ucis pe toţi bărbaţii. Au trecut, de asemenea, prin ascuţişul sabiei pe Hamor şi pe fiul său Sihem; au ridicat pe Dina din casa lui Sihem şi au ieşit afară. Fiii lui Iacov s-au aruncat asupra celor morţi şi au jefuit cetatea pentru că necinstiseră pe sora lor. Le-au luat oile, boii şi măgarii, tot ce era în cetate şi ce era pe câmp; le-au luat ca pradă de război toate bogăţiile, copiii şi nevestele, şi tot ce se găsea în case. Atunci Iacov a zis lui Simeon şi lui Levi: „Voi m-aţi nenorocit, făcându-mă urât locuitorilor ţării, canaaniţilor şi feresiţilor. N-am sub porunca mea decât un mic număr de oameni; ei se vor strânge împotriva mea, mă vor bate şi voi fi nimicit, eu şi casa mea.” Ei au răspuns: „Se cuvenea oare să se poarte cu sora noastră cum se poartă cu o curvă?”

Copiii se ridică împotriva părinţilor când sunt întărâtaţi la mânie, fie prin fugă de responsabilitate, fie prin incest emoţional, fie prin neglijare lor.

Și multe din fiicele adolescente prin întrebările pe care le au şi modul în care se formează, au dorința de a demasca toate defectele mamelor lor şi de a le arăta unde greşesc, ceea ce duce la proverbialele certuri cumplite între mame şi fiice.

Dintr-o comunitate întreagă, nu există nici un bărbat, nici o femeie, nici un copil care să presimtă pericolul de a fi toţi bărbaţii circumcişi în aceeaşi zi?! Nimeni nu se întreabă ce se întâmplă dacă se aruncă asupra lor nomazii din familia lui Iacov sau chiar alţi nomazi. Nimeni nu se străduiește ca să afle de planurile fiilor lui Iacov?

Cetatea aceasta... oare nu seamănă cu societatea noastrã de acum?

Ne lăsăm convinşi că e normal să afli la nici 18 ani despre ceea ce înseamnă a fi prietenul unei femei! Cât de hilar! La 18 ani, băieţii urmăresc fetele, care se lasă și ele cu plăcere urmărite, exact aşa este și perspectiva pe care cultura neo-pseudo-culturalizată de mişcarea decadentă a sexualizării premature a copiilor și tinerilor, a sexului ca obiect al plăcerii.

O cetate întreagă se circumcide în aceeaşi zi! O planetă întreagă se sinucide şi îşi ancorează speranţa salvării în deraiere sufletească ipocrită, idolatrie a sexului, a stupefiantelor, a alcolului, a curviei, a adulterului, a desfrânării, a negării lui Dumnezeu, o trăire între îngheț sau ignorare a stărilor sufletești autentice.

Însă tendinţele separatiste din cadrul comunităţii lui Iacov, reprezentate de către Simeon, Levi şi alţi fii ai lui, sunt ameninţate de această posibilitate şi de către relaţia sexuală a lui Şechem cu Dina. Aceştia vor să reziste căsătoriilor mixte.

 Ideea acestora de "a da şi a lua" este de "a lua" sabia, ucigând toţi bărbaţii şechemiţi, jefuind oraşul şi luându-le femeile şi copiii. Povestea ignoră "judecata", aceasta este semnificaţia numelui lui Dina, asupra atitudinii prietenoase a şechemiţilor.

Pofta care aduce cu sine păcatul, denaturează legătura creata între parteneri. De aceea, Iisus adaugă la cuvintele despre sex extraconjugal, sfatul ferm de a ne tăia mai bine mădularul bolnav decât sa meargă trupul întreg în iad,

,,Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul să fie aruncat în gheenă. Şi dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine, taie-o şi o aruncă de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. "

,,S-a zis iarăşi: "Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărţire". Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter, şi cine va lua pe cea lăsată săvârşeşte adulter."